Romania din fundul curtii

Nu stiu daca ai remarcat, dar trenurile au tendinta de a merge cumva “prin spate”. Lucru normal, ca nu vrei sa aduci zgomotul si vibratiile in centrul satului, darmite al orasului – dar nu despre medologia de constructie a retelelor feroviare vreau sa vorbesc. Ci despre perspectivele pe care situatia asta ti le deschide asupra tarisoarei, mai ales daca mergi cu trenul ca mine, de doua ori in 20 de ani, iar peisajul nu ti-a devenit banal.

Romanul e teribil de preocupat de gura lumii, asa ca isi face gospodaria “cu fata la drum”: cu partea aia vrea sa se laude, ca pe acolo trece popa, la poarta aia vine postasul, acolo opreste si cumnatu’ cand vine de la Bucuresti cu masina. Fata curtii o vedem si noi cand mergem pe soselele patriei, chestie care ne distorsioneaza viziunea. Toate eforturile cetateanului se concentreaza pe bucata aia a gospodariei: daca aia arata bine, restul nu mai conteaza.

Atat de mult “nu mai conteaza” incat din tren vezi doar garduri inclinate pana aproape la pamant, cladiri lasate in paragina, geamuri sparte, ziduri fara tencuiala sau chiar fara un sfert din caramizi, tufisuri lasate sa creasca de-a valma pana la densitatea unei jungle, drumuri desfundate, cotete de chirpici si, deasupra si in jurul tuturor, valuri de gunoaie.

Intr-un fel, peisajul e oglinda romanului. Rectific, imaginile astea desprinse parca dintr-un film rusesc alb-negru din anii ’50 chiar sunt oglinda romanului, ca n-au fost parasutate aici de extraterestri, de corporatii sau de Soros: la strada principala vrea sa para buricul pamantului, erou fara pereche, inventatorul latinei, al apei calde si al mersului pe jos, olimpic la matematica, cinstit, harnic, ospitalier, pavaza crestinatatii si mai baga tu chestii in enumerarea asta, ca eu m-am plictisit, in timp ce in fundul curtii e o putoare care asteapta sa-i dea statul ceva de pomana in timp ce inventeaza dusmani imaginari care nu-l lasa de secole sa se spele, e fie un hot, fie un votant de hoti, e un betiv al carui maxim de vitejie se produce in fata nevestei, cand ii explica cu dosul palmei modelul familiei traditionale, printre cruci si dumnezei care ii atesta credinta nezdruncinata.

 

S-ar putea sa te dezamagesc, dar degeaba ies 20.000, 50.000, 100.000 in strada: restul nu vor o tara ca afara, ci una ca in fundul curtii.

Scris de | 2017-12-14T02:03:21+00:00 27 November 2017|ENERVARI|0 comentarii

Leave A Comment

Advertisment ad adsense adlogger