Prin aprilie implineam un an fara televizor. Cel mai destept an din viata mea, clar. Prin primavara lui 2007 ajunsesem la o stare de nervi perpetua din cauza atator experti, incruntati de serviciu, analisti (cuvantul asta sigur nu are nici o legatura cu “anal”? ma indoiesc…), atoatecunoscatori, fosti securisti si lingai (eventual din pozitia spagat) de fosti securisti, popi adventisti transformati in inchizitori la comanda, nebuni care latra in spatele unor laptopuri, maimute cu decolteu adanc si neuroni putini, comentatori frustrati, scandalagii cu legitimatie de ziarist; din cauza stirilor cu idioti, a stiristilor pentru care orice geam spart e “breaking [...]