Irish Tour (iunie 2009) – the story
Days 1-3
Ziua 1 nu prea merita pusa la socoteala, s-a derulat prin avioane si aeroporturi; la hotel am ajuns pe la miezul noptii (ora locala, adica 2 a.m. ora Romaniei), cu o oboseala enervanta in creier – eram trezit de 22 de ore si tocmai facusem cunostinta cu placerile sofatului cu volanul pe dreapta. Experienta e interesanta, dar [cel putin] la inceput nu e deloc distractiva: din cauza ca toate reperele sunt invers, orientarea devine extrem de dificila – daca nu chiar imposibila, mai ales ca e vorba de un oras necunoscut. Daca nu aveam sistemul de navigatie, cred ca si la ora asta inca mai cautam hotelul. Pericolul de a intra pe contrasens nu mi s-a parut chiar atat de mare cum crezusem (la urma-urmei, tot ce ai de facut e sa te iei dupa masinile din fata ta si dupa sagetile de pe jos); in schimb, mi-a luat o vesnicie pana am inceput sa-mi dau seama cam pe unde se afla marginea din stanga a masinii. Read more
Irish Tour, Irish whiskey, Irish birthday
The Tour. 9 zile (incepand de vineri), cam 2.000 km – adica un ocol intreg al insulei, Irlanda de Nord included. Putine orase, multe castele, multe peisaje. Daily updates of the story, ca de obicei. Plus un proiect de “responsible travel” pe care il incep acum si despre care vorbesc si aici (pe scurt, o tara = un copac plantat, ca sa pun la loc oxigenul pe care il consuma avioanele si masinile care ma transporta de colo – colo).
The whiskey. Uisce beatha, in limba locala. The best whiskey in the world, dupa cum zic unii – da’ pentru ca nu pot sa-i cred pe cuvant, trebuie sa verific. OK, o sa verific
.
The birthday. Da, exact: nu sunt in Romania de ziua mea, deci nu va dau de baut
.
AMR mai putin de 3 zile
.
Obama a scutit o eleva de la scoala. A se scuti!
O stire de pe Mediafax ne anunta azi ca Barack Obama (il stiti, individul ala care nu poate manca paine de secara fara riscul de a se auto-accidenta si care a fost recent – sau inca mai e? – personajul principal al unei imense campanii de marketing, la fel ca Beckham pentru Gillette, dar cu alte rezultate) a scutit de la scoala o fata care venise impreuna cu tatal ei la un fel de manifestare politica. Pe scurt, a scris pe o hartiutza “Va rog sa scuzati absenta lui Kennedy, este cu mine – semnat Barack Obama”.
Vaaai, ce frumos! Cata grija are minunatul presedinte american de viitorul tinerei generatii, garantand cu semnatura sa (n-ar fi fost mai util sa si-o puna pe Protocolul de la Kyoto, de exemplu?) ca eleva in cauza n-a facut nimic rau, pentru ca nu cumva viitoarea ei cariera in slujba drapelului rosu-alb-albastru cu stelute sa-i fie pusa in pericol de o absenta nemotivata la ora de geografie! Cat de induiosator! …Serios?! Ia hai sa incercam un exercitiu: sa ne imaginam ca pe eleva n-o cheama Kennedy, ci Mihaela, ca nu invata in Wisconsin, ci in Vaslui, ca a participat intr-adevar la o intalnire politica, dar ca semnatarul biletelului de invoire nu se numeste Barack Obama, ci Traian Basescu.
Sa se calculeze cate zile ar fi vorbit 20 de “analisti” despre “imixtiunea politicului in actul de educatie”, despre “pornirile dictatoriale ale sefului statului”, despre “populism si demagogie”, despre cum “nu se cuvine”, “nu e normal”, “e la limita Constitutiei” etc. etc..
Pentru nota 10: sa se calculeze cate bale ar fi revarsat pe aceasta tema cateii isterizati din ograda motanului.
Mai auziti pe cineva rostind cuvantul “induiosator”?


